Prof. Drăghici Simona

Inteligența este mai mult decât se crede. Știm deja din propriile noastre experiențe de viață că nu e suficient sa fii inteligent sau să ai un IQ ridicat pentru a avea succes. Cercetările au arătat că, în cele mai multe cazuri, IQ-ul determină succesul în proporție de aproximativ 20 la sută, lăsând 80 la sută  altor forțe. Aceste forțe alcătuiesc ceea ce se numește inteligență emoțională.

Inteligența emoțională ar putea fi chiar mai importantă decât combinația dintre abilitatea cognitivă și aptitudinile tehnice. Institutul pentru Științe din Carnegie arata că 85 la sută din succesul financiar se datorează competenței în „inginerie umană”, personalității  și capacității de a comunica si negocia. Șocant- doar 15 la sută se datorează cunoștințelor tehnice.

Ce este inteligența emoțională?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să începem prin a vedea cât de importante sunt emoțiile și sentimentele noastre în determinarea comportamentului propriu.

Comportamentul e determinat de sentimente. Nu toți răspundem sentimentelor în același fel, dar toți avem o reacție. Sentimentele noastre derivă din emoții și toți oamenii au aceleași emoții: dragostea, ura, frica, etc. Acestea generează sentimente – mesaje care ne spun că ne confruntăm cu un eveniment emoțional.Ceea ce facem noi, ca răspuns la aceste mesaje este o măsură a inteligenței emoționale.

Când facem referire la inteligență, cei mai mulți dintre noi folosim noțiunea de IQ. În termenii cei mai simpli, aceasta este o măsură a capacității de a dobândi și de a aplica cunoștințe; facultatea de a gândi și de a raționa.

EQ este un alt mod de a fi inteligent. Este capacitatea de a cunoaște și de a gestiona emoțiile, de a mobiliza emoțiile în slujba obiectivelor. Este empatie. Fiind capabil să recunoști emoțiile altora poți sa gestionezi  eficient relațiile.

Aceste două tipuri de inteligență trebuie să lucreze împreună. IQ-ul are mai mult de a face cu mintea rațională, în timp ce EQ are mai mult de a face cu mintea emoționala.

Creierul emoțional are două părți interdependente care interacționează îndeplinind ceea ce se numește  funcția reticulară. Prima parte, amigdala, joaca un rol-cheie, acționează ca o santinelă, ne avertizează în caz de pericol. Partea a doua, neocortexul, este  jucătorul central, funcționează ca un strateg, decide modul de acțiune. Este important să știm că reacțiile pot fi inconștiente, impulsive sau pot fi conștiente, alese cu grijă. Împreună, santinela și strategul guvernează comportamentul nostru în bine sau în rău.

Impactul  inteligenței emoționale

Din cauza legăturii lor cu comportamentul, emoțiile au impact în fiecare domeniu al vieții: sănătate, educație,  relații etc. Buna gestionare a sentimentelor și recunoașterea lor face să avem un răspuns eficient la sentimentele altora, ne permit sa ducem o viață fericită și productivă și să stăpânim obiceiurile mentale care contribuie la succesul personal și în carieră.

Noi toți, părinți și educatori, trebuie să cultivam la copiii noștri inteligența emoțională cu  aceeași grijă pe care o acordam inteligentei cognitive.

Inteligenta emoțională se învăța

Partea creierului responsabilă de răspunsul emoțional este printre ultimele care se maturizează anatomic și continuă să se dezvolte si după adolescență. Este evident că atunci când anumite  lecții emoționale sunt repetate creierul dezvolta un răspuns specific.

Unii oameni au în mod natural bune abilitați emoționale,  alții trebuie să și le perfecționeze. Vestea bună este că EQ, coeficientul emoțional, poate fi învățat, dezvoltat și îmbunătățit la orice vârsta.

Un copil poate învăța că dacă ești furios, țipi sau lovești sau daca ești frustrat, renunți. Fără o intervenție, aceste reacții  vor deveni obiceiuri pentru o viața. Cu toate acestea, în cazul în care un copil învață metode pozitive de  gestionare a  furiei, frustrării și a oricăror altor emoții, aceste competențe îi vor servi în orice experiență viitoare. Învățarea răspunsurilor pozitive, pro-sociale nu se face, în general, pe cont propriu. Aceste competențe sunt învățate prin interacțiunea cu alți copii și adulți. Iată de ce este important să-i ajutăm pe copii să învețe toate abilitățile de inteligență emoțională. Cu cât mai devreme un copil  începe să învețe răspunsurile adecvate, cu atât mai repede și mai ușor acestea vor deveni parte a sistemului de răspuns intern.

Acest lucru nu sugerează faptul  că, odată ce o persoană ajunge la maturitate, circuitele sale neuronale și prin urmarea acțiunilor sale, nu pot fi reconfigurate. Astăzi știm despre creier ca este „plastic” si poate crește și  învăța de-a lungul unei vieți, dar pe măsură ce îmbătrânim, abilitatea de a reînvăța, remodela și chiar de a dobândi inteligența emoțională scade. Anii de școală reprezintă perioada optimă pentru dobândirea competențelor de inteligenta emoționala. Acesta este un alt motiv pentru care este atât de important să facem un efort conștient și sistematic pentru dezvoltare emoțională începând din  copilăria timpurie și până la liceu.

Componente ale inteligentei emoționale

Inteligența emoțională presupune :

Auto–Conștientizarea

* Determinarea punctelor forte și a limitărilor

* Conștientizarea emoțiilor și a efectelor acestora asupra comportamentului, precum impactul acestora asupra celorlalți

* Analiza comportamentului dintr-o perspectivă introspectivă

 Managementul emoțiilor

* Obținerea abilităților de a face față în mod eficient stresului și frustrării

* Să fii flexibil și să dorești să te adaptezi la schimbare

Imaginea proprie și auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simț de autoevaluare și a încrederii în abilitățile de a face față cererilor

* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare și de dezvoltare personală

Abilități de relaționare

 * Ascultare activă

* Intrare în raport cu ceea ce simt ceilalți

* Prevenirea unei influențe negative a factorilor emoționali asupra capacității de ascultare

* Asertivitatea

* Gestionarea conflictelor

Predarea inteligenței emoționale

Scopul principal al educației emoționale este acela de a îmbunătăți abilitățile de strategie  ale neocortexului.

Folosind teoria inteligenței emoționale, identificăm trei domenii principale în care un educator  poate avea un impact enorm. Competența emoțională începe cu o mai mare conștiință de sine. Aceasta este urmată de dezvoltarea capacității de a înțelege și de a gestiona emoțiile și de a controla impulsurile. Ultima,  este dezvoltarea abilităților de relaționare. Acestea sunt domeniile la care se poate lucra în școală și care îi va ajuta pe elevi să dezvolte competențe emoționale care le vor servi de-a lungul întregii vieți.

Beneficiile învățării inteligenței emoționale

* Performanțe mărite

* Motivație îmbunătățită

* Inovație sporita

* Încredere

* Leadership și management eficient

* Colaborare excelentă în echipă

Bibliografie 

  1. Daniel Goleman, „Inteligența emoțională”, Editura Curtea Veche, București, 2008
  2. David Caruso, Peter Salovey, „Inteligența emoțională. Cum să dezvolți și să folosești principiile esențiale ale conducerii cu ajutorul inteligenței emoționale”, Editura Business Tech, București, 2012
  3. Mark Goulston, „Cum să comunici… ascultând”, Amsta Publishing, București, 2013